Zi neagră la bursele de valori din lumea întreagă

Acţiunile cotate pe principalele pieţe financiare ale lumii au continuat şi vineri să scadă.

Banca Centrală Europeană a intervenit din nou, lansând în circulaţie 80 de miliarde de dolari, la doar o zi după o injecţie-record de capital, de 120 de miliarde.
Măsura nu pare însă să fi readus imediat încrederea investitorilor la bursele din Londra, Paris şi Frankfurt, care privesc cu nelinişte către tulburările de pe piaţa ipotecară din Statele Unite.
Totul a început din cauza unei crize care a afectat un segment al pieţei imobiliare americane, numit al ipotecilor de rangul doi.
Este vorba de împrumuturi ipotecare luate de americani care nu au o istorie fiscală sănătoasă.
Băncile au dezvoltat un sistem complicat de împrumuturi care acoperea datoriile celor care, în teorie, nu ar fi primit în mod normal o ipotecă.
Corespondentul pe probleme economice al BBC, Mark Gregory, spune însă că s-a creat un adevărat efect de domino din cauza datoriilor neplătite.
“Problema e că mulţi dintre cei împrumutaţi nu îşi mai plătesc ratele, aşa că bonurile de valoare corelate cu ipotecile lor nu mai pot fi tranzacţionate”, spune Mark Gregory.
Deşi aparent problema pare una americană, ea are o dimensiune globală, deoarece numeroase instituţii financiare internaţionale sunt active pe piaţa imobiliară din Statele Unite şi se află în posesia unor astfel de bonduri, acum fără valoare.
În plus, în epoca globalizării, pieţele acţionează oarecum unitar, şi dacă se remarcă o problemă în Statele Unite ecourile se simt imediat la Londra sau Tokyo.
Efectul de domino a pornit de pe Wall Street, unde o companie puternic implicată în piaţa imobiliară a dat faliment.
A urmat o mare bancă europeană, BNP Paribas, care a suspendat două fonduri de investiţii active în Statele Unite.
Banca Centrală Europeană a intervenit aruncând zeci de miliarde de dolari în sistem.

Care ar fi explicaţia?

“A apărut îngrijorarea că băncile nu mai dau împrumuturi de teamă că nu ştiu cum îşi vor recupera banii. Pur şi simplu nu mai au aceeaşi încredere în clienţi ca în trecut. Însă odată ce aceste sume imense lansate în circulaţie de Banca Centrală devin disponibile, apare şi oportunitatea oferirii de credit ieftin”, mai spune corespondentul pe probleme economice al BBC, Mark Gregory.

Deocamdată însă măsura întârzie să producă efecte, deoarece nu e clar cât de mari sunt pierderile generate de criza ipotecară americană.
Instrumentele financiare sunt complicate, datoriile se transferă de la o bancă la alta şi va dura probabil câteva săptămâni până când toate instituţiile din lume vor anunţa dacă au suferit sau nu pierderi.Opinia generală este că, pe ansamblu, economia mondială merge bine şi că această criză va fi controlată, chiar dacă nu se ştie exact cât de repede se va petrece acest lucru.